contact:
contact@aventuratrekking.ro
Guide:
Nicoleta Caciora
(+40) 746 170 676
Pădurea Craiului
Munţii Pădurea Craiului se întind de la spectaculosul defileu al Crişului Repede până la culmile domoale ce coboară spre depresiunea Beiuşului. Zona este un adevărat paradis, atât la suprafaţă cât şi în subteran. Păduri întinse, pajişti care vara sunt pline de flori, văi înguste şi abrupte poartă călătorii spre lumi subterane de o inegalabilă frumuseţe. Pădurea Craiului are sute de peşteri! Ele ascund o întreagă lume subterană de o incredibilă frumuseţe, precum şi urme de viaţă umană ce datează din cele mai vechi timpuri. Vechi biserici de lemn, mori de apă, gospodării tradiţionale completează, în mod fericit, acest peisaj idilic. Pălinca, plăcintele cu brânză, smântână, usturoi sau mărar, coapte după reţete locale, plus excepţionala dulceaţă de ardei iuţi întregesc oferta de nerefuzat a acestor locuri.
Situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului a luat fiinţă în anul 2007, cu scopul de a proteja speciile, habitatele, peisajele sălbatice şi tradiţiile acestor locuri. Elementele de carst de la suprafață și peşterile din această zonă, se află şi ele sub protecţia Uniunii Europene. Pădurea Craiului este un adevărat paradis al celor care iubesc misterioasa lume de sub pământ şi vor să descopere uimitoarele frumuseţi ale acesteia, indiferent că sunt speologi încercaţi ori simpli turişti. În aceste locuri viaţa sălbatică există în forme apropiate de cele caracteristice Europei din perioada preindustrială. Acvilele, urşii, râşii, lupii sunt numai câteva dintre speciile devenite rarisime pe continent, care şi-au găsit un refugiu pe acest picior de plai. Peisajele blânde ale Pădurii Craiului, aerul curat, răcoarea serilor de vară petrecute la foc, frumuseţea zilelor de iarnă sunt doar câteva din motivele care cheamă vizitatorii în aceste locuri, indiferent de anotimp. Un argument în plus este legat de tradiţiile vii ce se păstrează aici. Împistritul ouălor, colindele arhaice, vioara cu goarnă sau tradiţionala pălincă de Bihor reprezintă numai fărâme din ceea ce înseamnă viaţa tradiţională a locuitorilor acestui colţ de ţară, iar bucătăria tradiţională are şi ea un rol important în a face din Pădurea Craiului o destinaţie unde merită să revii.
Căi de acces
Zona este usor accesibilă, fiind delimitată de şoselele şi căile feroviare ce duc dinspre Oradea către Cluj-Napoca, respectiv Beiuş. În Pădurea Craiului se poate ajunge, desigur, şi cu autoturismul personal. Există legături aeriene prin aeroporturile din Cluj-Napoca şi Oradea.
Acces auto
Acesul auto se face de pe drumul E60 Oradea-Topa de Sus sau Borod, către Vadu Crişului, respectiv Bratca. O altă variantă este DN76 Oradea-Beiuş. Munţii Pădurea Craiului sunt traversaţi de DJ764, care face legătura între oraşul Beiuş şi comuna Bratca.
Mijloace de transport în comun
Distanţa de la aeroport
Puncte de informare turistică
Centrul de vizitare al ecodestinaţiei Pădurea Craiului se află în centrul comunei Roşia, nr. 397/A. De asemenea există centre de informare turistică în localităţile Beiuş, Aleşd, Bratca, Bulz şi Vadu Crişului şi la peşterile turistice Meziadului şi Farcu
Reguli de vizitare
Poţi fi de un real ajutor pentru a păstra nealterată frumuseţea Pădurii Craiului dacă....
... nu îţi amplasezi cortul decât în camping sau în zonele amenajate. Nu sapi şanţuri în jurul cortului şi foloseşti doar vetrele de foc deja existente. Nu tăia lemn verde! Nu îţi este de niciun folos la foc. Foloseşte dor vreascurile uscate pe care le poţi aduna din împrejurimi.
... pe trasee, e bine să păstrezi cărările marcate şi bătătorite. Nu încerca să mergi pe „scurtături”, chiar dacă crezi că ştii ce faci. S-ar putea ca acestea să fie drumul cel mai scurt către o întâlnire cu echipajele Serviciului Salvamont. Traseele din Pădurea Craiului au fost astfel gândite şi realizate ca să te poţi bucura în siguranţă de frumuseţile locurilor.
... respecţi natura. Nu rupe copacii sau florile şi nu stresa animalele sălbatice. Dacă ţi-a fost dat să te întâlneşti cu sălbăticiuni, bucură-te de fotografiile pe care le poţi face. În cazul în care dai peste un urs sau un lup ori dacă dai peste un şarpe, ocoleşte-i. Nu îi provoca! Adu-ţi mereu aminte că aceste animale se tem de tine mai mult decât te temi tu de ele.
... nu distrugi formaţiunile din peşteri. Numai aşa şi cei care vin după tine în Pădurea Craiului se vor putea bucura de aceste minunăţii pe cât de frumoase pe atât de fragile.
... îţi aduci aminte că trebuie să aduni toate resturile într-o pungă pe care să o iei cu tine. Ambalajele sunt mai uşoare când sunt goale decât atunci când au fost pline! Te rugăm să le spui şi celorlalţi turişti să procedeze la fel.
... te întorci acasă cu gândul de a reveni şi a le povesti prietenilor tăi despre experienţele trăite aici, îndemnându-i să vină şi ei să vadă Munţii Pădurea Craiului.
Sursa CAPDD Bihor
Atracţii naturale
Cheile Videi – cele mai lungi chei din carstul Munţilor Pădurea Craiului, cu o lungime de aproape 10 kilometri. În apropiere de Luncasprie apele Videi se varsă într-un pitoresc lac de acumulare.
Cheile Cuţilor – situate în mijlocul văii Cuţilor, în amonte de cătunul Poiniţă, sunt lungi de numai 1,3 km, însă sunt deosebit de spectaculoase datorită promontoriilor calcaroase care le străjuiesc.
Cheile Lazurilor – versanţii simetrici au, din loc în loc, stânci golaşe, ţancuri şi piramide calcaroase. Sunt situate în mijlocul văii cu acelaşi nume, în apropiere de Roşia.
Cheile Sohodol – aproape de localitatea cu acelaşi nume din comuna Căbeşti, cheile prezintă o serie de mici cascade. Zona este un bun loc de popas pentru turişti şi o destinaţie căutată de cei ce iubesc natura.
Cheile Albioarei – între Damiş şi Roşia, lungi de circa 2,5 km şi adânci de aproximativ 80 m, aceste chei sunt cunoscute datorită numărului mare de peşteri şi izvoare naturale. Cheile Albioarei reprezintă chiar drumul de trecere dintre Beiuş şi Bratca.
Cheile Mişidului – au o lungime de peste 2 km şi sunt situate în comuna Şuncuiuş, pe cursul râului cu acelaşi nume. O moară veche, mici peşteri, urmele unor vărării şi peisajele naturale sunt doar câteva dintre atracţiile turistice.
Cheile Brătcuţei şi Valea Boiului – în comuna Bratca, sunt două văi foarte pitoreşti ce curg paralel. Pe Valea Boiului se găseşte şi frumoasa cascadă cu acelaşi nume.
Platouri carstice
Runcuri – în apropiere de comuna Roşia, între Cheile Cuţilor şi ale Albioarei, este parte a sistemului carstic Ciur-Izbuc, Ciur- Ponor, izbucul Topliţa. Pe circa 7 kmp. pot fi văzute o sumedenie de văi oarbe, doline şi lapiezuri.
Zece Hotare – considerat unul dintre cele mai pitoreşti locuri din Munţii Pădurea Craiului, se află pe teritoriul administrativ al comunei Şuncuiuş. Peisajul este dominat de: doline, lapiezuri, ponoare şi izbucuri. Tot aici se află şi Peştera Bătrânului.
Damiş – Ponoraş – aceste două platouri carstice sunt cuprinse între Valea Mişidului şi Valea Brătcuţei, pe o suprafaţă de 39 de km, la o altitudine medie3 de 700 m. În afara formelor de relief carstic de suprafaţă aici pot fi admirate specii de stânjenei, orhidee, Arnica montană, etc.
Defileul Crişului Repede – considerat a fi una din cele mai accesibile zone turistice ale României, este de o spectaculozitate aparte. Stânci înalte şi abrupre, peste 30 de peştei, istorie, specii de plante şi animale protejate, trasee ce oferă privelişti de neuitat asupra cursului Crişului Repede sunt numai câteva elemente ale acestui decor idilic.
Sursa CAPDD Bihor
Peşteri turistice
Peştera Meziadului
Peştera Meziadului, unul dintre cele mai vechi şi mai cunoscute obiective turistice de pe teritoriul României, a fost descrisă pentru prima dată de cunoscutul geograf austriac Adolf SCHMIDL (1863) şi a fost explorată aproape complet la începutul secolului XX. De atunci, peştera a fost şi este studiată de oameni de ştiinţă din domenii diverse, a fost şi este explorată de speologi şi vizitată de cei care ajung pe meleagurile bihorene, în comuna Remetea. Peştera Meziadului rămâne una din cele mai mari şi mai spectaculoase peşteri turistice din România, având şi un potenţial turistic de excepţie. Tiroliana şi traseul de via-feratta amenajate aici sunt tot atâtea atracţii turistice interesante.
ORAR DE VIZITARE:
Perioada 15 Iunie - 15 Septembrie, între orele 10.00-18.00 (ultima intrare la ora 17.00).
Perioada 1 Martie - 15 Iunie şi 15 Septembrie - 1 Decembrie între orele 10:00 şi 17:00 (ultima intrare la ora 16.00). Perioada 1 Decembrie - 28 Februarie, vizita se va putea realiza doar cu programare prealabilă.
Peştera Farcu
Peştera cu Cristale din mina Farcu este singurul loc din ţară unde vizitatorii pot vedea strălucitoare şi delicate cristale de peşteră. Tot aici, în peşteră, există un interesant muzeu al mineritului, activitate care a făcut parte din viaţa de zi cu zi a locuitorilor din Pădurea Craiului vreme de mai bine de o sută de ani. Tiroliana amenajată în imediata vecinătate a peşterii şi cele trei trasee turistice care pornesc tot de aici, nu fac decât să dea un plus de valoare şi atractivitate acestei atracţii unicat în România.
ORAR DE VIZITARE:
Perioada 15 Iunie - 15 Septembrie, între orele 10.00-18.00 (ultima intrare la ora 17.30).
Perioada 1 Martie - 15 Iunie şi 15 Septembrie - 1 Decembrie între orele 10:00 şi 17:00 (ultima intrare la ora 16.30). Perioada 1 Decembrie - 28 Februarie, vizita se va putea realiza doar cu programare prealabilă
OBSERVAŢII: În Peştera cu Cristale din mina Farcu numărul maxim de membri ai unui grup admis la fiecare intrare este de 15 persoane.
Peştera Unguru Mare
Situată pe cursul Crişului Repede între localităţile Bălnaca şi Şuncuiuş, la poalele Munţilor Pădurea Craiului, pe malul stâng al râului, în locul numit „Lunca bălnăcanilor”. Peştera se află la baza unui perete calcaros şi atrage privirile încă de departe datorită portalului ei grandios, înalt de 32 de metri. Peştera impresionează prin grandoarea spaţiului subteran şi prin încărcătura istorică a vestigiilor lăsate aici de strămoşi, fiind locuită încă din epoca neolitică.
ORAR DE VIZITARE: de marţi până duminică, între orele 10.00 -17.00
Peştera Vadu Crişului
Peştera se află în comuna Vadu Crişului, mai precis în Defileul Şuncuiuş - Vadu Crişului, la circa 50 de metri de Râul Crişul Repede, pe versantul nordic al Munţilor Pǎdurea Craiului. La peşteră se poate ajunge uşor cu trenul personal ce circulă pe ruta Cluj Napoca-Oradea. Peştera a fost descoperită în anul 1903, prin dinamitarea versantului. În aceeaşi perioadă au fost realizate şi primele amenajări interioare, constând în amplasarea de scări şi podeţe. La începutul secolului XX, Peştera de la Vadu Crişului era considerată printre cele mai frumoase din Europa. Prin peşteră curge un râu care, la 40 m după ce iese de sub stâncă, formează o cascadă spectaculoasă de peste 6 m înălţime. Stalactite şi stalagmite de forme şi dimensiuni diverse pot fi observate pe toată lungimea peşterii, unele dintre ele purtând denumiri pline de imaginaţie ca: Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Eva, Barba profetului sau Albă ca zăpada şi cei şapte pitici.
ORAR DE VIZITARE: de miercuri până duminică, între orele 9.00 -17.00, accesul ultimului grup ora 16.00.
Sursa CAPDD Bihor
Cascade
De la izvoarele Văii Iadului şi pe afluenţii acesteia, vizitatorii pot admira nu mai puţin de 15 cascade, având înălţimi cuprinse între 5 şi 20 de metri. Dintre ele amintim: Cascada Runcului, Laia, Vălul Miresei, Iadolina, Săritoarea Ieduţului. De asemenea, la mică distanţă de comuna Bratca, în satul Lorău, pe valea Boiului, urmând circuitul văii Boiului (punct roşu) pot fi admirata cascada Cailor şi cascada Boiului.
Peşteri speoturistice
Pădurea Craiului are pentru iubitorii speologiei o ofertă unică la nivel naţional. Există aici câteva zeci de peşteri de o frumuseţe şi spectaculozitate aparte, multe dintre ele, unice în România şi în lume, care sunt protejate prin lege. Ele pot fi vizitate doar de către speologi experimentaţi şi însoţiţi de un ghid autorizat. Unele dintre cele descrise în continuare fac parte din prima reţea de peşteri speoturistice din România şi sunt, de acum, deschise turiştilor amatori de aventură.
Peştera Ciur Ponor
Sistemul Ciur Ponor – Topliţa de Roşia, se găseşte pe teritoriul comunei Roşia. Este o cavitate de mari dimensiuni, cu o lungime a galeriilor de peste 13 kilometri. Accesul în peşteră se face prin acelaşi punct prin care Pârâul Ciurului intră în subteran.
Peştera Ciur Izbuc
Peştera se află situată pe platoul Runcuri, în comuna Roşia. Intrarea se află la capătul din amonte al unei văi. Ogiva portalului depăşeşte înălţimea de 10 metri. Galeriile, lungi de peste un kilometru, sunt dispuse pe două niveluri, unul superior, fosil: Galeria Urşilor şi Sala Paşilor şi altul, inferior. Condiţiile propice au asigurat adăpost ursului de peşteră şi omului preistoric.
Peştera Osoi
Peştera este situată în localitatea Vârciorog. Ea debutează cu o deschidere aparent lipsită de importanţă, care continuă cu o galerie îngustă şi scundă. Sectorul dinspre aval al reţelei care alcătuieşte peştera este alcătuit dintr-un labirint de galerii fosile bogat concreţionate şi săli de mari dimensiuni.
Peştera Valea Leşului
Aflată la mică distanţă de motelul „Leşu”, astăzi închis, peştera se deschide în versantul drept al Văii Leşului. Demn de remarcat este tavanul deosebit de neted şi orizontal. Pragul format din prăbuşirea unei părţi din versant la intrarea în peşteră a dat naştere unui baraj natural. În zona denumită „Dărâmături”, pot fi văzute hornuri gigantice şi numeroase prăbuşiri.
Peştera Vântului
Peştera Vântului este situată în versantul stâng al Crişului Repede, la circa 500 de metri în aval de confluenţa cu Valea Mişidului, în comuna Şuncuiuş. Abia în aprilie 1957 scurta galerie, puternic ventilată, este lărgită şi străbătură de speologul amator Bagameri Bela. Eforturile de explorare şi cartare au făcut ca acum să fie cunoscute galerii care însumează peste 47 de kilometri.
Peştera Vacii
Situată în Cheile Albioarei, nu departe de comuna Roşia, Peştera Vacii este clasificată ca arie protejată de interes naţional. Ea este formată dintr-o sală de mari dimensiuni al cărei tavan atinge înălţimea de 12 metri şi o altă sală, denumită Sala Necropolei. Aici au fost descoperite vase ceramice şi resturi umane, datate ca aparţinând epocii bronzului.
Peştera Gruieţ
Peştera Grueiţului sau Peştera din Valea Şteazelor este situată în versantul stâng al văii amintite, la circa 400 m aval de Izbucul Roşiei. Golul subteran este format din două galerii: una principală, temporar activă, ce se închide cu un sifon impenetrabil, dezvoltată în lungul unei diaclaze, şi alta fosilă, situată la un nivel superior, ce se termină cu o mică sală.
Peştera Bătrânului
Peştera Bătrânului sau Peştera Batrâna este situată în versantul nord-estic al Dealului Crucii. Intrarea de formă dreptunghiulară măsoară 18 metri înălţime şi 10 metri lăţime. În ansamblu, Peştera Bătrânului este alcătuită din două galerii: una temporar-activă, prin care se drenează apele din valea amintită, şi alta uscată, fosilă, bogată în formaţiuni stalagmitice.
Lacul Leşu
Una din atracţiile turistice îndrăgite şi căutate de bihoreni şi nu numai este lacul de acumulare de la barajul Leşu. În momentul editării acestei hărţi lacul este aproape în întregime secat, datorită lucrărilor de reparaţii ce urmează a fi efectuate la baraj. În amonte, pe pitorescul curs al Văii Iadului, există satul de vacanţă Coada Lacului.
Sursa CAPDD Bihor
Obiective antropice
Moara de apă din satul Roşia
Aşezată chiar la marginea şoselei ce leagă comuna Roşia de municipiul Beiuş, moara de apă din satul Roşia este un obiectiv turistic interesant şi uşor accesibil. Veche de mai bine de un secol, moara este printre ultimele mori de apă în funcţiune, din cele câteva zeci care existau în Munţii Pădurea Craiului în urmă cu circa o sută de ani.
Biserica de lemn din satul Petreasa
Biserica de lemn din Şoimuş – Petreasa, cu hramul „Sf. Nicolae”, se află în comuna Remetea, la hotarul dintre satele Petreasa şi Şoimuş. Lăcaşul este monument istoric, fiind construit în secolul al XVIII-lea (1752) de localnici. Biserica este realizată din lemn de stejar, având o lăţime de 5 m şi o lungime de circa 10,5 m. Iconostasul a fost pictat, conform „urmei” de meşter, în anul 1775. Se pare că pictor ar fi fost chiar David Zugravul de la Curtea de Argeș, care a mai pictat şi două icoane ce se păstrează până azi.
Biserica de lemn din Beznea - Delureni
Biserica de lemn din Beznea a fost construită în anul 1723. A fost extinsă ulterior, ajungâdu-se astfel la mărimea ei actuală. Exteriorul bisericii este înconjurat de motivul frânghiei, element de bază care apare şi la cadranul uşii de intrare, unde apar 4 frânghii. Din acoperişul de şindrilă se ridică turnul cu balcon şi coif octogonal. În turn se păstrează două clopote turnate în 1724, respectiv 1738. Pictura interioară mai păstrează chipuri de sfinţi şi scena răstignirii iar pe iconostas se mai văd icoanele realizate pe pânză. S-au păstrat şi frumoasele uşi traforate ale altarului.
Biserica de lemn din Josani
Biserica de lemn din Josani se află în comuna Măgeşti. Lăcaşul a fost construit în 1768. Pe o bârnă din exteriorul peretelui de la altar se mai poate descifra o inscripţie, în chirilică, ce aminteşte de două înmormântări ce au avut loc în anul 1768. În 1798, biserica a fost translată, de pe deal, în mijlocul satului, fără a fi dărâmată.
Surse:
Ioan Godea - Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei), (București, Ed. Meridiane, 1996)
Aurel Chiriac - Pictura bisericilor de lemn româneşti din Bihor în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1999
Biserica reformată din Remetea
Biserica reformată din Remetea a fost construită în secolul XIV-XV, în stil gotic, iar în prezent este un monument de arhitectură de valoare naţională. Lăcaşul adăposteşte valoroase picturi murale.. Picturile cu Sfinţii Apostoli, cu regi ai Ungariei sau care ilustrează legenda Sfântului Ladislau datează din jurul anului 1400 sau de la începutul secolului XV. Picturile de la parterul turnului datează de la mijlocul secolului XV şi sunt de factură bizantină. Datorită acestora s-a speculat că, înainte de a aparţine cultului romano-catolic, biserica ar fi fost ortodoxă.
Vadu Crişului, peştera Casa Zmăului, Vama Sării
În Defileul Crişului Repede, nu departe de comuna Vadu Crişului, într-un imens perete de calcar, se deschide portalul larg al peşterii Casa Zmăului. În partea stângă a acestuia poate fi văzut şi astăzi turnul de veghe de la Vama Sării. Construcţia datează din secolul al XIII-lea. Încă de atunci, în acest loc se plătea vama pentru sarea coborâtă cu plutele pe Crişul Repede şi apoi pe Tisa, până în Ungaria.
Catapeteasma bisericii ortodoxe din Vadu Crişului
Biserica ortodoxă din Vadu Crişului a fost contruită în anul 1670, în stil bizantin. În interiorul ei se conservă un valoros iconostas, amvonul şi tronul arhieresc, decorate cu sculptură policromată şi aurită. Aceste obiecte au fost aduse la Vadu Crişului în prima jumătate a secolului XIX, de la fosta catedrală greco-catolică din Oradea, care a fost parţial distrusă de marele incendiu care a avut loc în iunie 1836.
Cătunul tradiţional Runcuri
Fiind pentru turişti una din cele mai inedite experienţe de pe tot curprinsul Munţilor Pădurea Craiului, cătunul tradiţional Runcuri oferă călătorilor spaţii de cazare în case de tip ţărănesc, vechi de peste o sută de ani. În ciuda acestui fapt, din interior nu lipsesc dotările moderne, astfel ca turistul flămând şi obosit să îşi poată pregăti masa, să se spele şi să se odihnească. Aşezat pe o culme de deal, cătunul Runcuri are o perspectivă deosebit de frumoasă asupra împrejurimilor.
Sursa CAPDD Bihor
Campingul Turul, altitudinea 190 metri, în centrul satului Remetea, telefon 0744. 296.308, deschis tot timpul anului, 40 de parcele pentru camping şi 40 de locuri în căsuţe. Posbilitate de servire a mesei, www.campingturul.ro.
Cabana Casa Craiului, altitudinea de 600 metri, situată la marginea sudică a satului Damiş, comuna Bratca, 0740.950.793, contact@ecotoporadea.ro, deschisă tot timpul anului – însă numai cu programare anterioară. 20 de locuri într-un dormitor comun, grup sanitar cu apă caldă, acces la bucătărie şi sală de mese. www.ecotoporadea.ro.
Cabana Belvedere, Vadu Crişului, strada Principală, nr. 156, 3 camere, în total 9 locuri de cazare. În apropiere există o sumedenie de trasee turistice ce străbat Defileul Crişului Repede.
Tradiţional Casa Experience, cătunul Runcuri, comuna Roşia, 0745. 602.203, deschisă tot timpul anului. 18 locuri în căsuţe, 30 de locuri în camping, gospodărie ţărănească. În zonă există numeroase trasee turistice, variate posibilităţi de agrement, vizitarea peşterilor de la Farcu şi Meziad, recreere. www.traditionalcasa.ro.
Nr |
Traseul turistic |
Obs. |
Marcaj |
Distanţă |
Diferenţa de nivel |
Durată parcurgere (un singur sens) |
Zona turistică |
1. |
Circuitul versantului stâng al Defileului Crişului Repede |
! |
● punct roşu |
4 km |
220 m |
2,5 – 3 ore |
Defileul Crișului Repede |
2. |
Circuitul versantului drept al Defileului Crişului Repede |
! |
● punct albastru |
5,5 km |
120 m |
3,5 – 4 ore |
Defileul Crișului Repede |
3. |
Peştera Vadu Crișului – Peştera din Baia Cocoşului – Peştera Fugarului – Cabana Peştera |
! |
● punct galben |
4 km |
240 m |
3 - 4 ore |
Defileul Crișului Repede |
4. |
Peştera Vadu Crișului – Platorul Carstic Imaşul Bătrânului – Peştera Bătrânului |
! |
║ banda albastra |
7 km |
320 m |
3 – 4 ore |
Defileul Crișului Repede |
5. |
Peştera Vadu Crișului – tabăra Școlară Șuncuiuș – Valea Mişidului – Peştera Moanei |
! |
▲ triunghi |
10 km |
200 m |
3,5 – 4 ore |
Defileul Crișului Repede si Șuncuiuș |
6. |
Peştera Vadu Crișului – Ponorul Sfăraş – Dealul Popii – Izbucul Izbândiş – Şuncuiuş |
! |
▲ triunghi |
7 km |
380 m |
3 – 3,5 ore |
Defileul Crișului Repede si Șuncuiuș |
7. |
Şuncuiuş – Izbucul Izbândiş – Peştera Bătrânului |
|
╬ cruce |
6 km |
340 m |
3 – 3,5 ore |
Șuncuiuș |
8. |
Motel Leşu – Piatra Bulzului – Peştera Meziad – Cabana Meziad |
|
▲triunghi roşu |
21 km |
350 m |
8 – 9 ore |
Valea Iadului și Valea Roșiei |
9. |
Motel Leşu – Stâna de Vale |
|
║ banda albastra |
24 km |
600 m |
8 – 10 ore |
Valea Iadului |
10. |
Cabana Meziad – Stâna de Vale |
|
▲ triunghi |
21 km |
450 m |
7 – 8 ore |
Valea Roșiei |
11. |
Circuitul Cheilor Cuţilor |
|
● punct roşu |
3,1 km |
100 m |
1,5 ore |
Valea Roșiei |
12. |
Peştera cu Cristale din mina Farcu – Izbucul Roşiei |
|
╬ cce albastra |
2 km |
110 m |
1 oră |
Valea Roșiei |
13. |
Peştera cu Cristale din Mina Farcu – Stanu Cârnului – Cheile Lazurilor |
! |
● punct albastru |
5,7 km |
270 m |
3 ore |
Valea Roșiei |
12. |
Peştera cu cristale din mina Farcu – Izbucul Roşiei |
|
┼ cruce albastră |
2 km |
110 m |
1 oră |
Valea Roşiei |
13. |
Peştera cu cristale din mina Farcu – Stanu Cârnului – Cheile Lazurilor |
! |
• punct albastru |
5,7 km |
270 m |
3 ore |
Valea Roşiei |
14. |
Circuitul Valea Boiului |
|
• punct roşu |
4,5 km |
138 m |
3 ore |
Defileul Crişului Repede |
Sursa CAPDD Bihor
!- Traseu nerecomandat iarna.
Lista traseelor turistice marcate din Munții Pădurea Craiului (aprilie 2015)
Activităţi
Drumeţie
Cea mai vizitată zonă este zona Defileului Crişului Repede, unde există şi cele mai multe trasee marcate. Totodată administraţia ariei naturale protejate propune şi două poteci tematice:
Observare floră şi faună
Bogăţia florei şi faunei din Munţii Pădurea Craiului poate fi cunoscută cu ajutorul unor ghizi care sunt colaboratori apropiaţi ai administratorilor destinaţiei.
Tiroliană
În imediata vecinătate a peşterilor de la Meziad şi Farcu au fost amenajate două spectaculoase trasee de tiroliană. Tiroliana de la Peştera Farcu are o lungime de 250 de metri, trecând „în zbor” pe deasupra unei doline. Cea de la Peştera Meziadului este ceva mai scurtă, de numai circa 150 de metri, ducându-i pe temerari, dus-întors, pe deasupra unei văi adânci. Tarif – 10 lei / persoană.
Cicloturism
În localităţile Remetea şi Roşia funcţionează două centre ce închiriază biciclete de tip mountain-bike, pentru turişti. Fiecare dintre acestea pune la dispoziţia clienţilor câte şase biciclete, echipate cu tot ceea ce este necesar pentru o aventură pe biciclete prin Munţii Pădurea Craiului.
Trasee de cicloturism
Traseul 1: Remetea – Drăgoteni – Şoimuş – Petreasa – Remetea. Distanţă: 11 km. Diferenţă cumulată de nivel: 70 de metri. Durată: 2 ore. Grad de dificultate: uşor. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit. Atracţii: atelierele de ţesut şi cel de împestriţat ouă din Drăgoteni, biserica de lemn din Petreasa. Este un traseu scurt şi foarte lejer, numai bun pentru o plimbare de după-masa cu prietenii sau familia.
Traseul 2: Remetea – Meziad – Peştera Meziadului – Meziad – Sohodol – Căbeşti – Josani – Remetea. Distanţă: 36 km. Durată: 5 ore, cu tot cu vizitarea peşterii. Grad de dificultate: mediu, cu mici porţiuni mai dificile. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit, drum de pământ. Atracţii: biserica reformată din Remetea, stejarul secular din Meziad, Peştera Meziadului. Probleme: sectorul Meziad – Sohodol necesită atenţie sporită la orientare, unele porţiuni necesită cunoştinţe mai tehnice la urcare sau coborâre. Acestea pot fi parcurse fără probleme şi pe jos întrucât sunt destul de scurte.
Traseul 3: Remetea – Josani – Goila – Vălani de Pomezeu – Câmpani de Pomezeu – Pomezeu – Sitani – Luncasprie – Cheile Albioarei – Platoul Runcuri – Poniţa – Peştera cu Cristale din mina Farcu – Lazuri – Roşia – Căbeşti – Josani – Remetea. Distanţă: 45 km. Diferenţă cumulată de nivel: 810 metri. Durată: 5 ore. Grad de dificultate: mediu. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit, drum pavat. Atracţii: Peştera cu Cristale din mina Farcu, tiroliană, potecă tematică, moara de apă din Roşia, Lacul Vida, Cheile Albioarei, Platoul carstic Runcuri.
Traseul 4: Damiş – Peşteruţa – Pârâul Huţii – Dealul Culmei – Valea Mişidului – La Mori – Poiana Damiş – Damiş. Distanţă: 16 km. Diferenţă cumulată de nivel: 290 de metri. Durată: 3 ore. Grad de dificultate: dificil. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit, drum de pământ. Atracţii: peisajul tradiţional. Probleme: Orientare dificilă din cauza numeroaselor drumuri ce se intersectează cu traseul, drumul este puternic înierbat pe unele secţiuni de traseu şi există posibilitatea ca acesta să dispară, coborâri şi urcuşuri abrupte.
Traseul 5: Şuncuiuş – Cariera Şuncuiuş – Făţoaia – Zece Hotare – Tomnatic – Gugu – Vadu Crişului – Şuncuiuş. Distanţă: 36 km. Diferenţă cumulată de nivel: 810 metri. Durată: 5 ore. Grad de dificultate: greu. Suprafaţă: asfalt, drum botonat, drum pietruit, drum de pământ. Atracţii: atelierele de ceramică din Vadu Crişului, platoul carstic Zece Hotare.
Traseul 6: Bratca – Lorău – Ponoară – sub Dealul Ponorului – Valea Iadului – Bulz – Bratca. Distanţă: 25 km. Diferenţă cumulată de nivel: 570 de metri. Durată: 3 ore. Grad de dificultate: greu. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit. Probleme: urcuş susţinut până în Ponoară, coborâre accentuată spre Valea Iadului.
Traseul 7: Şuncuiuş – La Castel – Valea Mişidului – La mori – Valea Mişidului – Poiana Damiş – DJ 7460 – spre Zece Hotare – Ciungi – Gugu – Tomnatic – Şuncuiuş. Distanţă: 41 km. Diferenţă cumulată de nivel: 870 de metri. Durată: 7 ore. Grad de dificultate: greu. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit, drum de pământ, potecă. Probleme: sunt câteva porţiuni destul de solicitante unde trebuie mers pe lângă bicicletă sau chiar trebuie cărată în spate.
Traseul 8: Bratca – Valea Brătcuţei – Valea Mare – Valea Runcşorului – DJ 7560 – Prislop – Zece Hotare – Făţoaia – Şuncuiuş – Bratca . Distanţă: 40 de km. Diferenţă cumulată de nivel: 800 de metri. Durată: 7 ore. Grad de dificultate: greu. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit, drum de pământ, drum betonat. Probleme: urcuş susţinut pe Valea Brătcuţei, drum de pământ mai puţin evident la trecerea din Valea Mare spre Valea Runcşorului.
Traseul 9: Roşia – Poniţa – Peştera cu Cristale din mina Farcu – Dealul Farcului – Valea Pietrii Negre – Dealul Tinoasa – Platoul Runcuri – Poniţa – Roşia. Distanţă: 21 km. Diferenţă cumulată de nivel: 630 de metri. Durată: 4 ore. Grad de dificultate: greu. Suprafaţă: asfalt, drum pietruit, drum de pământ. Atracţii: Peştera cu Cristale din mina Farcu, tiroliană, potecă tematică. Probleme: porţiuni cu urcuşuri susţinute, unele pe lângă bicicletă, porţiuni cu traseu slab vizibil.
Sursa CAPDD Bihor
Tururi foto
Peisajele naturale, oamenii şi tradiţiile lor, la fel ca şi frumuseţile inegalabile ascunse în adâncul pământului, oferă iubitorilor artei fotografice inepuizabile resurse de inspiraţie. Ghizi sau fotografi experimentaţi îi pot îndruma pe turişti către cele mai pitoreşti destinaţii din Pădurea Craiului sau prin peşterile turistice ori speoturistice existente aici.
Via-feratta
1. Peștera Meziadului. Chiar din interiorul Peşterii Meziadului porneşte un spectaculos traseu de căţărare. Parcursul său îi duce pe cei curajoşi, pe un perete de stâncă, până deasupra impozantului portal al peşterii.
2. Unguru Mare. În imediata vecinătate a peşterii a fost amenajat un traseu de via-feratta. Cei aproape 50 de metri ai săi îi conduc pe temerari până la un punct din care se poate continua urcușul spre un punct din care se deschide o foarte frumoasă panoramă asupra împrejurimilor.
3. Defileul Crişului Repede. Traseul denumit „Peretele Zânelor” este accesibil din comuna Vadu Crişului sau dinspre Şuncuiuş. Este un circuit de tip via-ferrata având o lungime totală de 125 de metri. De la înălţime, de pe cele câteva terase ale sale, turiştii pot admira panorama defileului.
Autori: Gabriel Bonaciu, Florin Budea
contact@aventuratrekking.ro
Guide:
Nicoleta Caciora
(+40) 746 170 676